●๋°Kαυℓιтz||тσкισ нσтєℓ ωσяrℓ∂●๋°
Forever Together
|
Nou pe simpatie:
Cenusareasa la Simpatie.ro
 | Femeie
24 ani
Bucuresti
cauta Barbat
28 - 61 ani |
|
|
●๋°Kαυℓιтz||тσкισ нσтєℓ ωσяrℓ∂●๋°ReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #52 |
|
|
 Penal
K: Hai, gata. Linisteste-te.
L: Nu pot.
K: Atunci descarca-te.
L: O urasc! De ce trebuia ea sa se opuna? Tocmai cand totul mergea asa de frumos. S-a gasit ea sa vina si sa-mi strice ploile.
K: Si ce vrei sa faci?
L: Sa merg pana la usa, sa o deschid si sa vad daca asculta.
K: Er?
L: Nimic.
K: So, ce vrei sa faci?
L: Adica ce vreau sa facem.
K: De ce vorbesti la plural?
L: Pentru ca vreau sa fug si vreau sa vii cu mine.
K: Si ce te face sa crezi ca o voi face?
L: Numai faptul ca ti-ai primit-o si tu si faptul ca nu te va mai lasa sa fii cu Tom...?
K: Hmmmm.... Let me think about it.
L: Cat timp zici ca vrei?
K: Gata m-am gandit.
L: Si?
K: Hai s-o facem!
L: Perfect! Suna la aeroport si vezi cand e primul zbor catre Romania. Pana atunci eu ma gandesc ce sa-i scriu in biletul de adio.
K: Bine. Planu-i bun, dar spune-mi si mie un lucru.
L: Sigur.
K: Unde vrei sa stam?
L: Intr-un loc in care nu ne-ar cauta niciodata.
K: Si anume...
L: Nu pot sa-ti spun acum.
K: Dar cand o sa poti sa-mi spui?
L: Acasa.
K: Tu esti nebuna, fato.
L: Mi s-a mai spus, dar de ce crezi asta?
K: Acasa va fi primul loc in care ne vor cauta.
L: Stai linistita ca nu vreau sa stam acolo.
K: Dar unde?
L: Inceteaza cu intrebarea asta ca ti-am mai spus ca nu iti pot raspunde acum.
K: Bine, dar de ce tocmai acasa? De ce nu in avion?
L: Pentru ca toti pasagerii zborului vor fi luati la intrebari. Nu vreau ca cineva sa ne dea ascunzatoarea de gol.
K: Bine. Hai ca sun la aia. Tu gandeste-te ce vrei sa scrii.
L: Bine.
Si acuma, la cati draci am, bineinteles ca nu ma pot concentra la ce vreau sa scriu. Kat vorbeste cu aia de la aeroport. Imi face rost de bilete. Hai ca e bine. E un zbor chiar in seara asta. Banii nu sunt o problema. Ne-a dat mama 1000$ pentru luna asta.
L: Er? Ai aranjat ceva?
K: Te-ai indoit vre-o secunda?
L: La cat avem zborul?
K: 00:30 ora lor.
L: Asta inseamna...9:30 dimineata. Cat facem?
K: Asta e problema.
L: Ce? Stiu ca facem mult. Asa a fost si cand am venit. Undeva intre 21 si 26 de ore.
K: 25.
L: 25? Hmmm asta inseamna... 9:30...10:30. Mda, dar tu vezi cat timp are mama sa afle ca am plecat?
K: Dar asta nu-i tocmai o problema.
L: De ce?
K: Urmatorul zbor e ala cu care trebuia sa plecam noi, sooo.
L: Atunci s-a stabilit. Katterine, fa-ti bagajele.
_______________________________________
-Be the kind of woman who when your feet hit the floor in the morning, the devil says "oh no, she's up!"
|
|
| |
|
| #53 |
|
|
aaaaaaaaaaaaaaaaaa  deci crizez auzi la ea sa va interzica sa fiti fericite cu cine vreti nici mama mea nu-i asa.. ea zice ca virgula cand o sa fiu mare o sa ies cu baietii la intalnire alea alea deci next ca vreau sa vad cand o calca tramvaiu pe aia
_______________________________________
Where are you? 
click here, o cauza.. nobila . tx :*
|
|
| |
|
| #54 |
|
|
E un progres...makr nu ma mai intrebi de actiune
Ne-a luat ceva timp sa strangem, dar in final am fost sigure ca nu am uitat nimic. E 8:30. Plecam peste o ora. Ne-ar lua mai putin, dar vreau sa merg pe jos. Sa vad ce-am pierdut. Nu ne oprim sa cascam gura la vitrine. Acum chiar nu ne mai intereseaza nimic. Nu mai avem chef de viata in orasul asta. Sa nu mai spunem faptul ca fiind fugite de-acasa nu mai putem sa facem nimic. Am inceput vara cu stangul. Nu zic “Mai bine nu-i cunosteam” ci ma gandesc la faptul ca era mai bine sa nu venim. Am fi putut sa stam toata vara cu Bill si cu Tom, sa ne traim povestile de dragoste. Nu zic ca ar fi durat extraordinar de mult, dar ar fi fost vara noastra. Ne-am fi amintit de ea. Ne-o vom aminti si p-asta, sunt sigura, dar nu vroiam sa-mi amintesc chestii de genul asta.
K: Iar visezi cu ochii deschisi? Te-ai gandit ce vrei sa-i scriem?
L: Da-mi o foaie.
K: Ia!
Draga doamna Elena Collins,
Ne pare rau sa va anuntam ca am decis sa renuntam la dumneavoastra in favoarea baietilor de la TH. Stiu ca doare, dar in curand va va trece. Si noua ne pare rau ca ne-ati pus in situatia de a alege. Am plans aseara de m-a durut capul. Va multumsc pentru ca mi-ati distrus o vara din viata. Mai bine nu veneam. In orice caz suntem bucuroase sa va anuntam ca nu ne veti mai vedea niciodata. Ne pare rau ca s-a ajuns la asta, dar v-ati facut-o cu mana dumneavoastra.
Cu multa bucurie, fiicele dv,
Lexxa si Katterine
K: Perfect. Ce misto e. Ai ironizat-o la maxim.
L: Doar la asta ma pricep cel mai bine.
K: Hooooo, sarcastica pamantului. Ti-au murit laudatorii?
L: Da. Mi-i imprumuti pe ai tai? 
K: Vorbesti de parca as avea.
L: Acum trebuie sa mai facem un singur lucru si suntem gata.
K: Ce mai trebuie sa facem?
L: Sa-i anuntam pe Bill si Tom. Trebuie sa mearga cineva la noi si sa ne stranga lucrurile. 
K: Cam asa e. Si, te-ai gandit ce vrei sa le zici?
L: Pai, nu chiar, dar le trimit un SMS.
K: Pai ce mai astepti? La asta esti buna.
_______________________________________
-Be the kind of woman who when your feet hit the floor in the morning, the devil says "oh no, she's up!"
|
|
| |
|
| #55 |
|
|
no stai ca ai bagat next inainte sa pun commu dinainte...deci...bravo fetele ca plecati..asa va vreau..nu re sa va lasati calcate in picioare de aia next 
_______________________________________
Where are you?
click here, o cauza.. nobila . tx :*
|
|
| |
|
| #56 |
|
|
fugim d aks next
_______________________________________
•• I believe that everything happens for a reason. People change so that you can learn to let go. Things go wrong so that you appreciate them when they’re right. You believe lies so you eventually learn to trust no one but yourself. And sometimes good things fall apart, so better things can fall together.
•• There are so many ways to feel alive,but only one way to feel dead.
|
|
| |
|
| #57 |
|
|
wow thare...imi place scrisoarea next!
_______________________________________
Where are you?
click here, o cauza.. nobila . tx :*
|
|
| |
|
| #59 |
|
|
Ce de commuri 
M-am apucat sa scriu. Pan’ la urma a iesit ceva destul de bine.
“Stiu ca dupa ce vei citi vei fi curios sa afli mai multe, dar cred ca realizezi ca nu ma poti suna la ora asta, nu? Uite cum sta treaba: ne-am certat cu mama extraordinar de rau. Kat nu e chiar asa de nervoasa, dar eu una n-am putut sa suport ce ni s-a spus si nu suportam sa tac. A iesit un scandal monstru. Kat m-a sustinut si amandoua am iesit cu cate o palma care si-a pus amprenta destul de bine. Anunta-l si pe Tom ca maine la 10:30 aterizeaza avionul nostru. Am cumparat doua bilete spre Romania. In 4 ore decolam =>9:30 (ora voastra). Uite ce aveti de facut: mergeti la noi si strangeti tot (haine, CD-uri, carti, postere, machiaj... chestii de genul asta). Poate va-ntrebati cum intrati la noi in casa; cand ajungeti, cautati sub pres la intrare si veti gasi doua chei: una mica si una mare pe acelasi inel. Aia mare e de la usa. Cand ajung o sa va arat de unde e si cea mica. Va ube si succes, Lexi"
L: Ei? Ce crezi?
K: Un singur lucru imi scapa.
L: Ce anume?
K: De ce le-ai spus si despre cheia mica, de ce ar trebui sa le aratam?
L: Nu iti vrei lucrurile inapoi?
K: Ba da, dar raspunsul la intrebare?
L: Uite: trebuie sa le spunem ca sa stie de cheia mica ce e cu ea. Si trebiue sa le aratam pentru ca nu ne putem intoarce cu miliardele alea de postere aparand de nicaieri. In plus nu il vei mai vdedea niciodata. Nu vrei sa-ti iei “ramas bun”? (o sa vedeti la next-urile urmatoare de ce am pus cuvintele alea in ghilimele)
K: E trist. Nu o sa-l mai putem revedea. Cred ca daca intru acolo ma apuc instantaneu sa plang.
L: Si eu, dar nu avem alta solutie. Imi vreau inapoi si versurile si posterele. Nu avem de ales.
K: Bine. Hai s-o facem.
L: E si un sfert. Mergem? Mi-e ca daca mai stau mult aici nu mai plec.
K: Bine. So, lasam cheia la receptie, nu-i spunem mamei nimic, ai trimis SMS-ul?
L: Da.
K: Perfect. In curtea hotelului facem praf telefoanele. Sau macar aruncam cartela. Ca-i pacat de telefoane.
L: Deci s-a stabilit. Sa mergem.
_______________________________________
-Be the kind of woman who when your feet hit the floor in the morning, the devil says "oh no, she's up!"
|
|
| |
|
| #60 |
|
|
ce sfantului? dc sa faceti praf telefoanele?baga next ca m-ai bagat in ceata
_______________________________________
Where are you?
click here, o cauza.. nobila . tx :*
|
|
| |
|
| #61 |
|
|
K sa nu mai aiba mama p ce sa ne mai sune
Asa a inceput sirul celei de-a doua parti a vietii noastre. Fara sa ne dam seama in curand vom inceta sa mai existam.
Am plecat. Pe drum nu am vorbit deloc. Fiecare era cu gandul in alta parte. Nici nu stiam unde suntem. Era fiecare in lumea ei. O lume fantezista de bucurii, tristeti si vise spulberate. Nu vroiam sa-o spunem, dar ne gandeam la cel mai rau lucru cu putinta: ce s-ar fi intamplat daca ne-ar fi prins. Nu vroiam sa vorbim despre asta pentru ca stiam amandoua ca daca incepeam sa despicam firu-n patru ne-am fi intors la hotel.
In mai putin de o ora am ajuns. Am lasat bagajele si am asteptat. Noroc avem ca pe straini nu-i intereseaza daca avem acordul parintilor ca sa plecam. Ce bine ca nu suntem de-aici. Intr-un sfarsit avionul nostru a aterizat. Ne-am imbarcat. Dupa decolare mi-am pus MP3-ul in urechi si am inceput sa privesc derutata pe geam. Mi-am pierdut sirul gandurilor pentru ca am cazut intr-un somn adanc.
M-am trezit speriata. Am vazut cum eram prinse, cum ne-a gasit mama si i-a luat si pe baieti. M-am uitat la ceas: 1-Iunie, 9:45. Astazi trebuia sa ajungem. In 45 de minute trebuia sa aterizam. Am trezit-o si pe Kat. Tot ce speram amandoua era ca baietii sa fi primit mesajul meu.
In sfarsit am aterizat. Nu ma simteam mai in siguranta decat atunci cand am parasit hotelul. Ne-am luat bagajele si am plecat. Ne uitam in jur speriate. Ne temeam de faptul ca ei ar fi putut sa nu fie acolo. Mai rau dacat orice era faptul ca niciuna dintre noi nu mai avea telefon acum. Era lume multa in jurul nostru, lucru care ne ingreuna cautarea. Am inchis ochii. Eram sigura ca ei nu erau acolo, dar miracole se mai si intampla. Am auzit pe cineva care m-a strigat. M-a trezit din visare. O voce pe care o cunosteam prea bine. Vocea de care aveam nevoie. Era Bill. Eu nu-l vazusem, dar el, da. M-am uitat in jur, dar nu am putut gasi locul din care acel sunet a iesit. Nu am gasit sunetul, dar m-a gasit sunetul pe mine.
B: Lexi.
L: Bill.
L-am vazut. Venea spre mine. Am lasat geamantanul langa Kat si am inceput sa fug spre el. L-am imbratisat, iar el m-a sarutat pasional pe buze. Eram fericita. Am inceput sa plang.
B: Linisteste-te. S-a treminat. Acum sunt cu tine, mi-a spus el mangaindu-ma pe par.
L: Sunt bine, mi-am sters repede lacrimile si i-am facut semn sor’mii sa vina. Unde e Tom?
B: In masina. Ne asteapta.
K: Hai sa mergem atunci.
_______________________________________
-Be the kind of woman who when your feet hit the floor in the morning, the devil says "oh no, she's up!"
|
|
| |
|
| #62 |
|
|
deci sa inteleg ca numa ai visat ca vo prins..da tom dc n-o venit? :-w next ca is curioasa ce se intampla!
_______________________________________
Where are you?
click here, o cauza.. nobila . tx :*
|
|
| |
|
| #64 |
|
|
Da..a fost doar un vis. 
K: Buna, Tom.
T: Buna, frumoaso. Cum ti-a placut excursia?
K: Atat de mult incat mi-a lasat urme.
T: Zau? Unde, frumoaso?
K: Uite chiar aici. (si ii arata semnul de pe fata)
B: Mi-e teama ca si Lexi are unul.
L: Chiar am?
B: Ahem.
L: Shit.
B: Hai sa lasam semnele putin. Unde va ducem?
K: Lexi e aia cu planul. Nici macar nu stiu unde o sa stam.
B: Si unde planuiesti, puiule, sa stati?
L: Momentan mergem acasa. Mai avem cate ceva de strans. Cand terminam mai discutam.
B: Daca eu iti zic ca nu mai ai ce sa mai strangi, ma crezi?.
K: Dar daca eu va zic ca mai avem de strans, ma credeti?
T: Hai s-o vad si p-asta. Unde mai aveti voi de strans?
L: Bill, mai ai cheia aia mica?
B: Bineinteles. Tine.
K: Perfect. Vom avea nevoie de ea.
B: Sa mergem. Pe drum ne mai povestiti si noua ce vi s-a intamplat.
Am plecat. Pe drum le-am povestit baietilor tot ce am patit.
B: Fetelor, ne pare atat de rau ca a trebuit sa treceti prin toate astea din cauza noastra...
K: Stati linistiti. Nu e vina voastra deloc.
T: Cum poti sa spui asta?
L: E vina mea. Daca as fi sters mesajele, ea nu ar mai fi aflat niciodata.
B: Taci din gura. Cum poti sa spui ca e vina ta? E vina mea. Daca nu ti-as fi trimis mesajele alea...
L: Daca nu mi le-ai fi trimis ti le-as fi trimis eu. Tot s-ar fi intamplat asta. Deci sa nu va mai prind ca spuneti ca e vina voastra! E numai vina mea si gata! Nu vreau sa ne certam pe a cui vina e!
T: Sa traiti, sefa!
L: Hi, hi, hi.
B: Am ajuns, fetele.
K: Cand a trecut timpul?
B: Nu intreba, dar am observat o chestie.
L: Ce chestie?
B: Cand sunt cu tine timpul trece cat ai zice rock.
L: Asa sunt eu, dar timpul trece repede cand te distrezi, so ne distram impreuna. Dar sa lasam asta. Hai sa va arat ce mai aveati de strans.
T: Hai ca prea curios ma faci.
L: Bill, da-mi cheia.
B: Ti-am dat-o.
L: Aia de la usa.
B: Chiar aici.
L: Bine. Acum sa ma urmeze toata lumea.
T: Unde mergem mai exact?
K: In pivnita.
B: Am curatat tot acolo.
L: Ati curatat si sub pivnita?
T: Whaaaaat?
_______________________________________
-Be the kind of woman who when your feet hit the floor in the morning, the devil says "oh no, she's up!"
|
|
| |
|
| #65 |
|
|
km draqu' atzi intzeles hieroglifele alea? next
_______________________________________
•• I believe that everything happens for a reason. People change so that you can learn to let go. Things go wrong so that you appreciate them when they’re right. You believe lies so you eventually learn to trust no one but yourself. And sometimes good things fall apart, so better things can fall together.
•• There are so many ways to feel alive,but only one way to feel dead.
|
|
| |
|
| #67 |
|
|
parca vad ca ii bantuit pe acolo si fac baietii pe eroii next!!
_______________________________________
Where are you?
click here, o cauza.. nobila . tx :*
|
|
| |
|
| #68 |
|
|
Aly, tine-ti gura inchisa k ink n-am ajuns la partea aia, ok?  Eu le-am inteles k eu le-am facut
K: Vedeti ca nu ati curatat tot?
B: Ce e acolo?
L: Locul nostru special.
T: Mai detaliat...
L: Mai detaliat am ajuns. O sa vedeti acum de la ce era cheia mica.
Am ajuns in fata usii de la pivnita. Cu un scartait prelung usa s-a deschis lasand descoperita o incapere joasa cu perteii prafuiti. In dreapta era o masuta din lemn, prafuita, de asemenea. Pe peretele din fata era o biblioteca cu carti vechi. La un metru in fata bibliotecii m-am oprit. M-am asezat in genunchi pe podeaua din lemn. Mascat perfect de stratul gros de praf era un capac incuiat cu un lacat. Am luat lacatul in mana si l-am descuiat. L-am pus de-o parte pe podea. Am pus mana pe manerul capacului si cu un scartait apasat, balamalele ruginite au cedat. In fata noastra au inceput a cobori niste scari inguste si subrede. Am coborat cu totii unul in spatele celuilalt. Pe masura ce coboram se facea tot mai frig, iar aerul incepea sa fie din ce in ce mai umed. Scarile s-au terminat in fata unei usi ce dadea intr-o incapere larga.
B: Sa inteleg ca aici trebuia sa ajungem?
K: Te-ai prins.
T: Wow. Ce e locul asta?
L: Bine ati venit in sanctuarul nostru. Prieteni, va aflati in Rock Paradise.
Locul nostru special, cu peretii plini de postere, in stanga se afla un birou la care erau asezate doua scaune. Pe birou, dezastru crunt: hartii aruncate una peste alta, toate scrise, pline de imaginatia noastra: versuri.
L: Aici avem de lucrat putin.
B: Poti s-o mai spui o data. De unde ai atatea postere?
L: Avril Lavigne, My Chemical Romance, Green Day, Tokio Hotel si multi altii. Ce au toti in comun? Rock-ul. Elementul care ne uneste pe toti.
T: Si raspunsul la intrebare?
K: De prin reviste.
B: Stii, la prima vedere nu pareti asa rockeriste.
L: ...dar acum?
T: Total. Cati oameni stiu de locul asta?
K: Pai... cel putin 5.
T: Care e al cincilea?
L: Roze.
B: Roze? Chiar, ce mai face?
L: Nu stiu nimic de ea. Daca vrei ii puteti face o vizita la studio.
T: Dar de ce numai noi?
L: Pentru ca nu vreau sa stie nimic de noi.
B: De ce nu?
L: Ea e cea mai buna prietena a noastra. Nu isi doreste nimic mai mult decat sa fie cu noi. Daca ar sti ne-ar pune in pericol. Cand o sa vrea sa ne vada nu va veni la noi, ci va spune lumii unde suntem. O stiu prea bine. Asa va face.
T: Deci? Nu o veti mai vedea niciodata?
K: Ba bineinteles ca s-ar putea s-o mai vedem.
B: Cum adica?
L: Pe strada, prin magazine...sunt multe locuri unde avem mari sanse s-o intalnim, dar hai s-o lasam pe Roze. Sa ne apucam sa strangem aici.
K: Bine, strangem, dar in timp ce facem asta tu ne explici unde ai vrea sa stam.
B: Chiar. Ai spus ca ne zici cand ajungem acasa.
L: Bine... Kat mai stii unde mergeam cu parintii cand eram mici?
K: Unde?
L: In weekend...
K: Nu imi spune ca tu chiar vrei sa stam in cabana aia.
L: De ce nu?
K: Da, stii ca nu m-as fi gandit niciodata la asta?
L: Io ti-am zis ca n-o sa ne caute niciodata acolo.
B: Unde e cabana asta?
K: In padurea de la marginea orasului.
T: Cat facem pana acolo?
L: Pai cu masina, in jur de 30 de minute.
B: Asta e ultimul. Ai zis 30? E bine atunci.
L: Perfect. Sa mergem.
_______________________________________
-Be the kind of woman who when your feet hit the floor in the morning, the devil says "oh no, she's up!"
|
|
| |
|
| #70 |
|
|
thare si sunteti cumintei la cabana? next!!
_______________________________________
Where are you?
click here, o cauza.. nobila . tx :*
|
|
| |
|
| #71 |
|
|
Asta-i Stefy pe kre o stiu si-o iubesc
B: Si ce planuiti sa faceti acum ca ati fugit?
L: Stam acasa?
T: Si ce mancati?
L: Pai la asta sunteti voi buni.
K: Daca vreti puteti sa stati la noi tot restul verii.
T: Nu cred ca e asa o idee buna.
K: De ce nu?
B: Pentru ca s-ar putea sa ne cam urmareasca presa, dar daca vreti putem ramane in seara asta.
L: Perfect!
K: Aaa...Lexi, noi unde suntem?
L: Cum adica unde suntem? Mai cititi si voi semnele.
K: Care semne?
L: Uite acolo: 30 km pana iesim din oras.
B: Asta e bine.
L: Aici. Opreste.
T: Aici? Dar de ce tocmai aici?
B: Nu e nimic aici.
K: Asta credeti voi.
L: L-ai vazut, nu?
K: Normal ca l-am vazut. Il vede si un orb.
T: Despre ce vorbiti?
K: De aici o luam pe jos.
B: Intram in padure?
L: Da. De aici, baieti trebuie sa invatati sa cititi semnele.
B: Sa inteleg ca ne-am oprit din cauza unui semn?
L: Mama, ce-mi plac oamenii care se prind repede.
B: Care-i semnul?
K: Vezi copacul asta?
B: Ce de inscriptii sunt pe el.
L: Asta; e semnul.
B: Sa tin minte.
K: De la el o luam inainte pana gasim un alt semn al genialei mele surioare.
T: Le-a facut Lexi pe toate?
L: Da. Ea stie sa se orienteze. Nu stiu cum reuseste. Eu prefer sa ma iau dupa urme. Imi e mai comod asa. Stiu ca urmele raman. In fine...depinde ce urme lasi. Logic ca daca m-as fi luat dupa pasi s-ar fi sters pana acum. Pe drumul asta n-a mai calcat nimeni de sapte ani. De cand s-au despartit ai nostrii n-am mai venit aici.
B: Cum ai reusit sa retii toate semnele astea?
L: Doar eu le-am facut.
T: Si le intelegi dupa sapte ani? Eu le-as uita dupa doua zile.
K: La dreapta.
T: Alta care stie sa le citeasca.
K: Nu stiu sa citesc hieroglifele pe care le face Lex, dar stiu drumul pe dinafara.
T: Mai rau. Cred ca n-o sa pot niciodata sa ajung singur aici.
L: Dar nu trebuie sa vii singur. Si in plus, poate retii si tu drumul. Sau inveti sa-mi citesti semnele.
T: Imposibil.
K: Nimic nu e imposibil.
T: Pentru unii oameni.
_______________________________________
-Be the kind of woman who when your feet hit the floor in the morning, the devil says "oh no, she's up!"
|
|
| |
|
| #72 |
|
|
parca vad ca astia(baietii) cand se intorc acasa se ratacesc next!!
_______________________________________
Where are you?
click here, o cauza.. nobila . tx :*
|
|
| |
|
| #74 |
|
|
K: Nimic nu e imposibil.
T: Pentru unii oameni.
K: Eh.. prea multe vrei.
B: Hei, uite.
K: Lexi, opreste-te din visat!
L: What... In sfarsit am ajuns?
T: Asta e?
K: Ahem.
L: Ce ai mah fata?
K: Nu e asta?
L: Logic ca nu.
K: Atunci asta ce e?
L: Cabana batranului Herman. Ai uitat de ea?
K: Asa e! Era inainte de cabana noastra.
L: Si mai ziceai de mine ca sunt aiurita.
K: Eh na ce vrei sa fac acum?
L: Sa misti picioarele, directia: in colo.
B: Cine e batranul Herman?
K: Eh...E o poveste.
T: Judecand dupa geamurile sparte, obloanele ce mai aveau putin si cadeau, usa deschisa fluturand in bataia vantului si lemnul scorojit...de ce am senzatia ca o sa ne spui o poveste de groaza?
L: Pentru ca asta o sa fac.
K: Hei... Tom, Lexi, mi-ati dat o idee.
T: Ce idee, puiule?
K: De ce nu am aprinde diseara un foc de tabara si n-am spune povesti de groaza?
L: Stralucita mea surioara, dar de ce n-am spune Legendele Padurii?
B: Ce legende? Despre ce?
L: Cand eram mici ne placeau chestiile astea de groaza: varcolaci, vampiri, fantome, lilieci, Dracula...si derivatele. Seara, cand veneam aici ne spuneau parintii povesti de groaza, in loc sa ne spuna basme de adormit copiii. Printre altele, ne-au spus Legendele Padurii. Asa se numea cartea din care ne citea tata. Ne placea cartea aia... el spunea ca sunt adevarate si ca in padurea asta chiar ar fi existat creaturile din carte. Noi il credeam, dar nu ne era frica. Era distractiv. Eram mici...
B: Interesanta copilarie.
L: Hei, nu ma lua asa. Faceam si noi ce ne placea.
K: Scuzati-ma ca trebuie sa intrerup asa o conversatie nostalgica, dar imi puteti spune si mie de ce am senzatia ca ne-am ratacit?
L: Taceti putin din gura.
B: Ce legatura are asta cu faptul ca nu stim unde suntem?
L: Nimeni nu misca si nimeni nu scoate un sunet! Nu ma intrebati ce fac. Vreau sa vad daca chiar ne-am ratacit.
T: Si asta ne ajuta?
K: Ce vrei sa auzi, mai exact?
L: Paraul ala. Acum ori taceti, ori va orientati singuri.
_______________________________________
-Be the kind of woman who when your feet hit the floor in the morning, the devil says "oh no, she's up!"
|
|
| |
|
| #75 |
|
|
va rataciti si ramaneti acolo noaptea si faceti prostii si pe tom il musca o gaza de cur si tu dai next
_______________________________________
Where are you?
click here, o cauza.. nobila . tx :*
|
|
| |
|
